O galerie neuitata
Prin stropii de ploaie, aivea se regasesc,
Lacrimile celor ce au plecat si inca ne mai iubesc.
Prin norii cenusii, un trasnet rasuna,
Asta e semnul, revenirii lor in tribuna.
Un semn ce da speranta sa gandim lucid,
Sa fim toti alaturi, de marele Rapid.
Un fulger ce coboara din cer, chiar pe pamant,
Si da trezirea vechii brigazi din mormant.
Tortele se aprind, declansand iadul,
Vechea galerie se strange in locul sacru.
Acum poti vedea si daca esti orb,
Apocalipsa ce-a venit, din Peluza Nord.
Timpul se opreste-n loc, norii sunt visinii,
Incepe recitalul vechii galerii.
Toata omenirea se-nghesuie sub Podul Grant,
Toti incep sa cante, imnul nostru drag.
S-a dat ora exacta, au inviat si ei,
Cei care ne-au venerat inainte de 23.
Lumea e uimita, cu totii s-au pierdut in timp,
Nu e sfarsitul lumii, nici era glaciara, ci era Rapid!
Brigada din cer
Galeria noastra cea scumpa a fost prezenta mereu,
In templul Giulestiului sa cante din greu .
Sa faca atmosfera si sa ridice steagul mai sus,
Pentru cei ce au iubit Rapidul si in cer s-au dus.
De-a lungul timpului, am incetat sa mai speram,
Si impreuna cu toti am inceput sa cantam.
Ca in funinginea triajului existau pe vesnicie,
Oameni care reprezintau in cer culoarea visinie.
Incet, ne-am mutat o brigada acolo langa Dumnezeu,
Ce va privi Rapidul de sus si ii va fi alaturi mereu.
De la Ioana Radu, artista tarii si Maria Tanase,
Pana la Ion Baesu, marele scriitor al tarii noastre.
In anul 1992 Anda Calugareanu isi lua ramas bun,
La 3 ani Stefan Banica Senior ajunsese la final de drum.
In 1997 Puiu Calinescu a incetat din viata si a plecat spre cer,
Iar la un an distanta Silviu Stanculescu l-a urmat si el.
Toti care au plecat dintre noi, ne-au lasat ceva sfant,
Multe versuri cu pete de cerneala, ce ne da avant.
Cantecele lasate in urma, ne incalzesc inimile reci,
Iar prin ele brigazile se unesc si canta inainte de meci.
In 2006, dupa ce Rapidul a facut o mare performanta,
Laura Stoica ne-a parasit si a incetat din viata.
Din 2007 vocea lui Florian Pitis nu s-a mai auzit pe Giulesti,
Iar in doliu a fost imbracat intregul Bucuresti.
In anul 2008, Colea Rautu ne-a lasat plangand,
Alaturandu-se brigazii din cer, nu de pe pamant.
Nicu Constantin ne-a indoliat iar tot Giulestiul plangea,
A fost condus pe ultimul drum de Legione Granata.
Gheorghe Dinica s-a asezat langa ai sai la un pahar de vin,
Iar dupa aceea ne-a parasit si Jean Constantin.
Aceasta este brigada ce sta sus in cer la Dumnezeu,
O brigada ce va sustine Rapidul la bine si la greu.
In memoria lui Sandu Neagu
19 Iulie 1942 s-a nascut un mare jucator,
Avea talent si greu ii luai mingea de la picior.
Un atacant cu multe calitati de fotbalist,
Si cu toatea acestea, era un mare rapidist.
Sandu Neagu, un nume foarte greu de uitat,
Pentru ca acest om, numai la Rapid a jucat.
Chiar si cand giulestenii evoluau in divizia B,
El a continuat la Rapid, nu a plecat mai departe.
1966-1967 are in palmares primul campionat castigat,
Doua Cupe ale Romaniei, o performanta greu de uitat.
El este gloria Rapidului ce-l cunoastea toata tara,
Cu alte cuvinte, eroul de la Guadalajara.
Intre Sandu Neagu si Rapid exista o fratie definitiva,
Ce ne aduce aminte mereu, cand echipa noastra castiga.
Giulestiul a fost casa lui, la propriu, nu la figurat,
Sub una din tribune, statea si privea ingandurat.
Mai tarziu se lupta cu boala ce-l chinuia, dar in zadar,
Iar fotografiile ii, lasa pe fata, doar un zambet amar.
Paharul i-a fost prieten, dar mai tarziu l-a tradat,
"Din cauza cirozei, avea mersul mai leganat".
Fostul jucator isi accepta destinul foarte dureros,
Dar noi rapidistii, stim sa murim frumos.
Sandu venea la stadion zambind, chiar dak stia ca o sa moara,
Privea Giulestiul, de parca ar fi pentru ultima oara.
Cu lacrimi in ochi, pleaca sa-si comande un ceai,
Arunca chistocul tigarii printre sinele de tramvai.
Cu gandul la echipa sa Rapid, asteapta sa moara,
Si mai tarziu se ridica la cer, ca un fum de tigara.
Acum ne priveste de sus impreuna cu a sa galerie,
Nu e o inamplare ca se regasete in aceasta poezie.
Fiecare picatura de ploaie, e o lacrima neuitata,
Am scris aceste versuri purtand tricoul lui...
NU TE VOM UITA NICIODATA!!!
Rapid e totul
Rapid e curcubeul inaltat din Crangas pana-n Giulesti,
Rapid e cel mai scurt drum spre glorie si trebuie sa-l iubesti.
Rapid e roua diminetii, e soarele printre norii cenusii,
Rapid inseamna viata si vietile noastre, sunt alb-visinii.
Rapid e totul, insemana pasiune, speranta si modestie,
Rapid e frunza zburata-n vant, intr-o toamna aurie.
Rapid inseamna dragoste, focul ce nu poate fi stins,
Rapid e bucuria ce te duce neincetat inspre abis.
Rapid inseamna tinerete, Rapid e viata infinita,
Rapid e fumul de tigara ce spre cer el se ridica.
Rapid e vantul care bate, e visul nostru implinit,
Rapid e inima ce bate in piept, pana la infinit.
Rapid e cerul albastrui, Rapid este madria tarii,
Rapid e raza de soare ce se scufunda in apele marii.
Rapid e lumina zilei, Rapid e o cale fara de scapare,
Rapid e Raiul nostru, Rapid e o fiinta nemuritoare.
Rapid, un microb ereditar
Am o boala rara la care nu exista vreun antidot,
O boala pe care am luat-o din Peluza Nord.
E un virus rar, dar fara vreo cale de vindecare,
Ce stapaneste omul, de cand traieste pana moare.
Microbul mi-a transformat sangele in alb-visiniu,
Si am devenit rapidist, fara macar sa stiu.
Acest microb este ereditar si se transmite usor,
Iar ca remediu, trebuie sa vii mereu pe stadion.
Nu exista cale de scapare, asa cum am mai spus,
Nici atunci cand inima-ti ramane fara puls.
Ramai pe viata rapidist chiar si dupa ce mori,
Acest virus te urmeaza chiar si printre nori.
Sa vezi viata in alb-visiniu, e ceva fara egal,
Si devii mandru ca ai microbul asta ereditar.
Iar consecintele incep sa apara usor,
Si vei vedea atunci cand vei veni pe stadion.
Nascut pentru Rapid
Nu ne putem compara niciodata cu Real,
Pentru ca noi nu suntem echipa din Madrid.
Noi suntem o echipa fara egal,
Numita simplu: FC Rapid.
Nu avem un palmares bogat,
Si aici ma refer la titluri castigate.
Ca niciodata nu am avut vreun meci trucat.
Si am castigat mereu pe buna dreptate.
Pentru culorile noastre neincetat cantam,
Pentru alb visiniul nostru cel sfant.
Fularele si steagurile le fluturam,
Si vom sustine Rapidul pana-n mormant.
Noi suntem peste tot acasa,
Asa cum spunea si regretabilul Paunescu.
Si atunci cand mingea intra in poarta,
Rasuna de bucurie tot Giulestiul.
Sustinem echipa la bine si la greu,
Asa ca noi, gasesti mai rar.
Rapid, e un dar de la Dumnezeu,
Ce-l pretuim zi de zi si an de an.
Atunci cand noi venim pe lume,
O facem din datorie, zambind.
Ramai uimit cand copilul iti spune,
Ca el, s-a nascut doar pentru Rapid.
Suntem peste tot
Suntem peste tot acasa, la terase, baruri sau la colt de strazi,
In facultati, scoli, camine, pe stadioane in brigazi.
Imbracati in alb si visiniu peste tot facem ravagii,
In deplasari prin tara, sau in alte destinatii.
Suntem singuri impotriva lor, in parcuri sau pe strada,
Intr-un grup de 9-10, sau in cea mai tare brigada.
Avem in sange microbul nostru ce nu poate fi tratat,
Cantam pentru o singura iubire ce zace sub Podul Grant.
Suntem unici in ceea ce priveste, stilul in care traim,
Rapidisti cand ne nastem si pana cand murim.
Atatea rime, atatea versuri ce ma inconjoara,
Jur ca pentru Rapid, mi-as dori sa ma nasc a doua oara.